Văpaie surdină, real minți în mine,
Ardoare ascunsă de lipsă de tine,
Oglindă de lacrimi se rupe din mine,
Doar adevăr nu văd:”Nu sunt doar eu cu tine!”
În mintea mea apari tu în neștire...
Cine te crezi? De ce ești disperată?
Ce nu-nțelegi că nu mai pot?
Nu te mai vreau!
Dispari cu a ta iubire!
E o minciună, o simt și doare,
Și mă doboară,
Și cad din lumea mea fictivă,
Și nu mai sar randurile,
Și te văd așa cum ești,
Cum nu ești pentru mine.
Și astfel se consumă chemarea,
Dar o ia de la capăt,
Și azi, și mâine, și mâine după mâine,
Și e doar lupta mea cu mine,
Căci inima cere iubire....
8>
RăspundețiȘtergere