Decembre

Ia și te uită-n urmă,

Decembre cu cenușă,

Ia și îți amintește,

Ce lupte-am dus cu tine,

Cât viscol și zăpadă,

Câți nori mă-nfricoșau.

Ce frig era pe-atuncea…

Și totuși era bine.

Ce greu era pe-atuncea…

Și totuși continuam.

Cât colindam pe-atuncea...

Și toți se bucurau.

Câți prieteni cu zăpadă,

Adesea ne băteam...

Câți prieteni pe zăpadă,

Cu sacii ne dădeam...

Câți prieteni după acestea,

La foc ne încălzeam.

Și ce mai  aşteptare,

Și ce mai veselie,

Și câtă pregătire,

Și dragoste era,

Căci Domnul pe pământ

Spre noi se îndrepta.

Și-atunci toţi în familie,

Primeam colindători,

Cu drag ne vizitam,

Cu dor sărbătoream,

Cadouri cu iubire

Sub brad le aşezam.

Dar vreme a trecut,

Și multe s-au schimbat…

Zăpada s-a mai dus,

Gerilă a-mbătrânit,

Copiii au crescut,

Tradiţii-au dispărut.

Dar multe sunt la fel…

Precum e bradu’ acasă,

Precum mâncarea mamei

Și zâmbetul ei cald,

Ne încălzește viața

Și sufletul cu drag.

Și multe sunt mai bune,

Și cred că merităm,

S-avem în suflet pacea,

Să fim plini de lumină,

Să ne-ajutăm în toate,

Să spunem ce simţim…

Eu simt acum putere,

Misterul nepătruns,

Ce mi-a cuprins viata

De firav și plăpând,

Ce-ndeamnă la iubire,

Ce-ndeamnă la mai bun.

Acum e cel mai bine,

Momentul mult dorit,

Să ne gândim la sine,

Să ştim ce-i de făcut,

Și daca-i rău sau bine,

Sau dacă-i adevărul…

Eu vreau să-mi cer iertare

Spre toţi ce le-am greşit,

Și să mă rog la Domnul,

Să mi se ia greşeala,

Să dau exemplul meu,

Căci poate-i unul bun.

De-acum spre totdeauna

Vreau să păstrez un zâmbet,

Să-ndrept spre voi acuma

Cuvinte cu mult preţ,

S-audă întreaga lume

Că din inimă..

Eu va iubesc!

Crăciun mai bun!