Moment de nebunie

Un fluture venit din amintire,

Un fior răscolit de iubire,

Ah… dragoste, cuvânt astral,

Mai lasă-mă sa dorm în har.

O inimă, misterul tău,

Mă face să nu ştiu ce vreau.

Când ceri mai mult decât tu poţi,

Să cari prin ceața de sub sloți,

Să te strecori printre copaci,

Să treci prin munţii încleștați,

E greu și prea periculos,

E greu și-i oare de vre-un rost?

Poţi să devii prea însetat,

Poţi fi puţin necutezat,

Dar totuşi vrei să reuşeşti,

Și mergi, și mergi, și crezi ca mergi,

Dar tu, te tot îndepărtezi

De adevăr și de ce crezi.

Omul trăiește prin alegeri,

Omul respiră prin alţi oameni,

Nu se gândeşte la cum trece,

Nu se gândeşte ce doreşte,

El vrea doar ce n-a avut,

El vrea să caute-n necunoscut.

Vrem să mergem pe fire de ață,

Căci trăim doar pentru risc,

Visăm să ne servim visele,

Și să citim în ochii altora,

Că doar noi suntem,

Că doar noi merităm….

Efectul s-a închis…

Trăim doar adevăr.

Avem un singur drum,

Un suflet ce-l dorim,

Suntem corecţi cu noi,

Suntem corecţi cu toţi.